16 “mirese”, proprietarul, clientul meu și cu mine, la o masă de 6 persoane – 2

Facebooktwittergoogle_plusredditlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditlinkedinmail

 

A 2-a Parte

 

(Pentru a citi prima parte, click aici)

 

16 “mirese”, proprietarul, clientul meu și cu mine, la o masă de 6 persoane

Camera nu era mare. Masa avea locuri pentru 2 persoane pe fiecare parte și încă 2 locuri adiționale în capetele de masă. Cei doi colaboratori ai mei stăteau la masă unul în fața celuilalt și i-am rugat să se mute pe o parte pentru a putea sta noi pe cealaltă parte. Ni s-a oferit apă și l-am așteptat pe proprietar …

 

Dar asta nu s-a întâmplat așa de repede. După 2 minute, a venit un domn, a deschis ușa, i-a salutat pe ceilalți doi și s-a așezat. Nu s-a deranjat să se prezinte și nouă, a vorbit doar cu ei în română.

– „Este avocatul proprietarului?” a întrebat clientul meu.

– „Nu prea pare …”

 

În 5 minute, alți 2 domni au intrat în cameră. Au fost mai politicoși și au dat „bună seara”, apoi au făcut cunoștință și cu ceilalți trei și s-au așezat.

 

I-am întrebat pe colaboratorii pe care îi cunoșteam …

– „Cine sunt acești 3 domni?”

– „Noi avem proprietatea de la ei pentru că aceștia au relația cu clientul.”

 

Am vrut să ne ridicăm să plecăm dar clientul meu se distra …

 

În alte 6-7 minute, s-a deschis din nou ușa și-a mai intrat un domn. Asta a continuat încă o oră, așa că până la 19:30 erau 16 colaboratori în cameră. Fiecare dintre ei intra, se prezenta celorlalți deoarece el era connexiunea proprietarului. Ultimul care a intrat era, evident, mai bogat decât ceilalți 15, în plus nu a trebuit să se prezinte, toți îl cunoșteau.

 

„Nu este vina noastră”

– „Îmi puteți explica ce se întâmplă?”

– „Nu este vina noastră! Știam că acest domn vorbește cu proprietarul ( a arătat spre unul din cei 14), nu știam că el are contactul de la celălalt domn, care vorbește cu domnul acela, care vorbește cu domnul din colț … care are contactul de la ultimul domn care a venit, faimosul Dl. …”

– „Și de ce a trebuit să vină toți?”

– „Pentru ca să fie prezenți la tranzacție. Toți  avem înțelegeri pentru comisioanele noastre și trebuie să ne asigurăm că nimeni nu ne va sări.”

– „V-ați pus vreodată problema că domnul acesta, clientul meu, se uită la noi și are impresia că e la circ?”

– „De ce spuneți asta?”

– „Uitați-vă în jur. Sunteți 16 oameni! Nu există locuri suficiente, unii dintre voi mirosiți groaznic și camera este mică. Ce-ar trebui să credem? Că potențialul client va trebui să plătească un preț plus comisioanele pentru 16 oameni? În plus proprietarul nici nu a venit încă!”

– „De ce vă comportați așa? Trebuie și noi să ne protejăm interesele. De ce nu ne respectați drepturile?”

 

Clientul meu a intervenit:

– „Lasă, Ilia, nu-i nici o problemă. Îmi place să fiu înconjurat de aceste 16 mirese care așteaptă cu nerăbdare venirea ginerelui. Spune-le doar că dacă proprietarul nu vine în 10 minute, eu plec.”

 

Proprietarul nu a așteptat ca să traduc. A deschis ușa chiar în momentul în care clientul meu termina de vorbit …

 

Când cădeți de acord asupra prețului, anunțați-mă și pe mine”

Odată ce proprietarul a intrat în cameră, toți 16 intermediari s-au ridicat și s-au pregătit să îl salute. A fost amuzant să îi vezi dând mâna cu el, în timp ce se prezentau și îl lăudau pe faimosul Dl. … care le-a permis să ia parte la afacere …

 

Discuția a fost una „tipică”. Proprietarul avea foarte multe oferte, nu era sigur că vrea să vândă, nu vroia să rezolve toate problemele proprietății. Dl. … a descris potențialul uriaș al proprietății, explicând că proprietarul este obosit de câți bani are de numărat și d-asta ia în considerare posibilitatea de a vinde. Însă cu managementul și investiția adevcate … această proprietate este „o mină de aur”.

 

I-am transmis un preț și am cerut să fie confirmat.

– „Nu, nu, cine ți-a spus așa ceva? Asta a fost acum 3 luni, prețul s-a schimbat săptămâna trecută.” Dl. … m-a întrerupt.

– „Bun, atunci care este prețul acum?”

– „Hai să-l întrbăm pe proprietar. Prietene, care este prețul tău în seara asta?”

– „Nu știu sigur, am nevoie de timp să mă gândesc … cât ești dispus să oferi, ca să nu pierdem vremea și să negociem fără motiv?”

– „Dar proprietatea este deja scumpă și costul renovării este mare …”

– „Da, dar în 2 ani prețul va fi mai mare.”

– „Bun, atunci așteaptă 2 ani și vinde-o atunci.”

– „Pot face asta sau pot să ți-o vând ție astăzi. Asta înseamnă că vei avea proprietatea cu 2 ani înainte și vei avea mai mult timp să faci bani din ea.”

– „Și care este prețul?”

 

A menționat un preț dar asta a creat zarvă în cameră. Una câte una „miresele” au început să vorbească între ele, apoi cu Dl. …, încercând să explice că acest preț nu era suficient pentru a le acoperii nevoile și așteptările. Timp de 10 minute s-au comportat de parcă nu eram prezenți și au continuat să vorbească nestingheriți.

 

Clientul meu nu a mai putut aștepta și s-a ridicat pentru a pune capăt comediei:

– „Când cădeți de acord asupra prețului, anunțati-mă și pe mine” a spus și s-a întors cu fața spre ușă. L-am urmat și am iești împreună din cameră. Domana era în continuare ocupată cu revista de scandal așa că ne-am descurcat singuri să ieșim.

 

„În sfârșit, aer proaspăt!” a comentat clientul după ce am ieșit din clădire si a adăugat: „chiar și pentru un musulman e cam greu să te însori cu 16 mirese în același timp. Nu crezi, Ilias? ”

 

Mirese fără ginere = rămân nemăritate

Am avut noroc de un client cu simțul umorului și care nu s-a supărat de situația creată. A investit într-o altă proprietate găsită de mine și încă una găsită de altă companie. Încă vorbim și ne amuzăm de această poveste, pe care o relatează prietenilor săi, când aceștia își exprimă interesul de a intra pe piața imobiliară românească.

 

Dl. … m-a sunat a doua zi și mi-a propus să ne întâlnim pentru a „sări peste toți acești oameni” și pentru a-mi oferi niște oportunități „off market, fantastice”, însă nu l-am mai văzut vreodată. De aceea nu m-am îmbogățit din vânzarea acestor proprietăți (însă am evitat și probleme cu autoritățile, spre diferență de el.)

 

Mai m-am întâlnit cu unii dintre intermediarii prezenți la aceea întâlnire însă, în ziua de astăzi, cred că 80% dintre ei și-au schimbat profesia (acum unii dintre ei lucreză în domeniul … energiei „verzi”, presupun, cu aceelași succes și aceeași seriozitate).

 

Proprietarul a vândut proprietatea la un preț foarte mare, fără să aibă documentele în ordine (unui client care primea consultanță din partea unei companii foarte cunoscute și care plânge și astăzi după banii pierduți). Și-a pierdut majoritatea milioanelor în alte investiții, dar nu numai (femei etc.)

 

Acum sper că înțelegeți de ce, atunci când un colaborator îmi spune că „este în contact cu proprietarul”, insist să vorbesc direct cu proprietarul înainte să mă duc cu clientul … 

Facebooktwittergoogle_plusredditlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditlinkedinmail

3 Comentarii

  1. alex 17 Sep 2011
    Răspunde

    irinel?

  2. cristian 17 Sep 2011
    Răspunde

    cunosc situatiile astea….doamne cat sunt de penibili toti acesti…intermediari….nu au inca cunostinte despre cum sa faca o intermediere si atunci se tin grupati unu de celalalt…Intodeauna am avut convingerea ca, daca intr-o tranzactie sunt mai mult de doi intermediari (unul de o parte si celalalt de alta parte), dealul pica…pana acum nu mi s-a infirmat aceasta convingere. Cand un intermediar vb despre un deal la care nu are mandat….nu te baga…
    am si eu zeci de astfel de intamplari hazlii…ar trebui sa facem o rublica speciala despre intamplarile din acei ani…si despre cum percepeam atunci lucrurile….imi placea ca lumea vb de sute de mil de euro…cum vb de sute de lei…..daca nu aveai dealuri in desfasurare de sute de mil d eeuro atunci nu te puteai numi consultant….dar daca intrebai pe cineva care erau acele dealuri…toti ziceau ca sunt confidentiale…:))) si nu pot da detalii…

  3. Bogdan 26 Nov 2012
    Răspunde

    … ba eu zic ca esti cam prea greu de convins 🙂 …

Ce părere aveţi?