Peștele din cutie

FacebooktwitterredditlinkedinmailFacebooktwitterredditlinkedinmail

Un truc din imobiliare pe care pretindem  mereu că nu-l cunoștem…

( partea a doua pentru a citi prima parte apăsați aici )

Viorel era acasă  și se gândea. Ce cumpărase  oare ? Un peşte dorada într-o cutie … câteva fotografii şi câteva măsurători ale acestuia … "Nu este prea mult pentru un peşte de aproximativ 2 luni?", l-a întrebat soţia sa, Anca. "Nu, habar n-ai  despre investiţii", i-a răspuns el. A căutat şi a găsit un intermediar "super-duper exclusiv"  un băiat care se învărtea în cercurile oamenilor " cu bani şi discuta cu ei doar de super oferte". I-a mandatat pe toți să vândă peştele…  așa că 5 persoane au început să vândă un peşte într-o cutie, folosind tot felul de argumente. Aceștia au creat defapt o … licitaţie, încercând să mărească preţul cât mai mult posibil, pentru a justifica comisioanele lor . Când unul dintre ei simţea că altul ar avea un avantaj de a vinde peştele, chiar își "investea" banii, invitând proprietarul peştului la cine scumpe, sau chiar mai mult … Viorel  îi tot spunea soţiei "Vezi? Am avut dreptate "… În cele din urmă, el a vândut peștele dorada lui Ovidiu. Ovidiu a plătit 895 de euro si a devenit  noul proprietar alpeștelui …

Timpul a fost propice ca și straini să intre în joc, deoarece nu existau  prea mulţi localnici dispuşi să plătească această sumă de bani. Ovidiu s-a adresat unei companii multinationale renumite. Ei tocmai au deschis o filială în România, oferind de asemenea " Consultanță Super Extra Speciala – Brokeraj de pesti dorada". Erau seriosi… "Noi lucrăm doar cu clientii institutionali. Acum vom organiza un eveniment, în care vom explica de ce o investiţie într-un peşte dorada le poate oferi o majorare de capital, chiar de 7,5% pe an, după plata impozitelor desigur. Comparativ cu celelalte alternative, noi evaluăm această ofertă ca una excelentă ". Acesta este motivul pentru care domnul Marcus era noul cumpărător un investitor străin care a cumparat  peştele dorada, plătind "doar" 1.050 euro ("am reuşit să-l convingem pe proprietar să reducă preţul ").

Domnul Marcus își savura cafeaua  la o cafenea scumpă in zona Dorobanti. Citea în ziar propriul său  interviu, unde explica de ce a cumparat peştele. Articolul includea, de asemenea, o analiză a pieţei efectuată de către  o companie multinaţională, care a prezis că "preţurile pentru pestii dorada se poate dubla sau tripla în anii următori, în special pentru cei care sunt într-o cutie şi care sunt însoţiti de fotografii şi măsurători.

Apoi presa a descoperit primul proprietar al peştelui. "Acesta cumpărase peștele pentru 50 de euro, iar acum preţul lui era de 1.050. Preţul peştului a crescut de 21 ori! Este posibil ca acesta să crească atat de mult și in viitor? Poate să  crească la 21.000 euro în câteva luni de acum încolo?  Căștigase acesta 1.000 euro prin vanzarea peștelui "(Nu……., ei nu s-au obosit să-i verifice pe "toți intermediarii"  care au avut parte de profit, a fost suficient să descrie  că primul tip a vândut peștele cu 1.000 de euro profit. De ce realitatea trebuie să distrugă o poveste frumoasă ca aceasta?).

Din păcate, criza a inceput destul de repede. Şi domnul Marcus trebuia să vândă câteva dintre activele sale ca să acopere unele datorii bancare. A început să se întălnească cu toate firmele de top din ţară, dar nici una dintre acestea nu-i putea găsi un client care să plătească preţul pe care îl aştepta. După câteva săptămâni cerea doar preţul pe care el l-a plătit, dar nici acest fapt nu a fost realizabil …

Odată cineva i-a găsit un client, care s-a arătat iniţial interesat … dar atunci când discuţia a revenit asupra banilor … clientul l-a întrebat pe dl Marcus o simplă întrebare: "De ce să plătească atâți banii pentru un peşte bătrân, inchis într-o cutie? Care este utilitatea acestui peşte? Nu îl pot mânca, este periculos pentru sănătatea mea. Care este valoarea adăugată pe care o are? De ce îmi ceri atât de mulți bani ? "Consultantul domnului Marcus a intervenit şi a încercat să răspundă în numele acestuia:" Domnule, aţi făcut o greşeală. Acest peşte nu este de măncare. Este o investiţie. Dumneavoastră îl cumpărți si il vinde la următorul client. În curând piaţă se va schimba din nou şi veți fi capabil să-l vindeți  cu un profit foarte bun, eu personal vă garanţez asta". Din păcate, clientul nu a fost convins de argumentele convingătoare și solide ale " celebrului consultant "….

 

Câteva săptămâni mai târziu, domnul Marcus era în centrul oraşului, îndreptându-se câtre următoarea lui întâlnire. În acel moment, l-a recunoscut  pe Ion. "Acesta este tipul care a cumpărat iniţial peştele, îi recunosc faţa din ziare. Poate că ar dori să-l aibă înapoi, de ce nu? "s-a gândit  și a mărit pasul …….

– "Bună ziua domnule, nu sunteți Ion, tipul celebru care a cumpărat şi  a vândute  inițial peștele?"
– "Da, eu sunt. Cine esti tu? "
– "Eu sunt Marcus, ultimul investitor".
– "Eu nu am fost un investitor, mie îmi era doar foame si am vrut să mănânc".
– "Bine, nu contează. Doriţi să cumpăraţi acest peşte înapoi? "
– "Dar trebuie să fie  deja batran acum, si nu mai este comestibil".
– "Da, dar este exact în starea în care l-ati cumpărat și vândut iniţial în aceeaşi cutie, cu aceleași fotografii şi documente. Eu nu am deschis cutia ".
– "Bine, care este preţul?"
– "L-am cumpărat pentru 1.050 euro, plus cheltuielilI 1.100. Dacă eu vi-l vând cu 900 este ok? "
– "Dar eu am plătit pentru acesta 50 de euro si era comestibil. De ce să-l cumpăr acum şi să plătesc 900? "|
– "Dar acesta este preţul de astăzi".
– "Nu, este pretul pe care dumneavoastră  l-aţi plătit".
– "Şi ce vei face? În zilele noastre nu vei găsi un peşte dorada mai ieftin ".
– "Voi mânca pur şi simplu altceva şi voi aştepta ca dorada să devină din nou" atractiv "pentru portofelul meu"
– "Dar este o oportunitate, este cu 20% mai ieftin decât preţul pe care l-am plătit eu. Toate rapoartele spun … "
– ".. oportunitatea  a fost la preţul la care eu l-am cumpărat, poate un pic mai mult. Acum este doar un peşte bătrân supra taxat ".

Domnul Marcus a oprit discuţia. Argumentele sale au fost inutile vis a vis de abordarea acestui om … Şi nici un raport de evaluare nu îl putea ajuta acum. Realitatea nu  mai putea fi ignorată…

 

FacebooktwitterredditlinkedinmailFacebooktwitterredditlinkedinmail

1 Comentariu

  1. Pedro Matos 23 Sep 2010
    Răspunde

    Dear Mr.Papageorgiadis,

    Most cunning post about the real estate market, and the speculation that exists, as in any other market. This situation happened in Romania for sure, but in so many other countries around the world, such as Portugal, my country, Greece, Spain, Uk, the USA, etc. etc. it´s always the same old story. Greed, easy credit at low interest rates, continous valuations on the market, and the gullibility of many people, always leed to these „bubbles”, with irrational prices.
    The question now is: How much longer the market will take to adjust itself to the new reality, in Romania? For sure some adjustment has already started, but from my point of view, considering the income of an average romanian working man/family, and the prices still being practiced for apartments in Bucharest, often in old buildings with little or no maintenance at all, with dreadful finish quality (comunist era blocks, the majority)even in not so central areas, are still very high, out of reach for the common men, and the banks are not lending. And i supose the market is stagnated as a result, this i infer from your previous posts. When will the property prices reach an equilibrium in Romania, so as to allow the market to function? With such a complex economical crisis going on, in Romania, in Europe, and all over the world, the next times should be interesting (i.e. extremely difficult). Just to see how extrem things can be, i, m sending a link to an article(http://money.cnn.com/galleries/2010/real_estate/1007/gallery.condos_for_less_than_cars/index.html ), that illustrates some extreme situations in the US market. But if this can happen in the Us, what could happen in Romania??
    Please keep up the very interesting posts, and the good work on your blog.

    Best regards.

    Pedro Matos

Ce părere aveţi?