“Tati, de ce ii urmaresc bancilepe bietii greci?”

Facebooktwittergoogle_plusredditlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditlinkedinmail

Mult prea multe persoane continua sa ma intrebe zilnic ce se intampla cu Grecia si ce se afla dedesubtul fatadei pe care o vedem cu totii. Pe 5 martie unul dintre cei mai seriosi jurnalisti britanici, Dl. John Lichfield a publicat o analiza interesanta despre acest numar din The Independent, unul dintre ziarele englezesti de top. Asa cum urmeaza sa cititi, lucurile nu sunt atat de simple pe cat par si problemele nu au o „rezolvare usoara”. Pentru cei dintre dumneavoastra care stiu sa citeasca printre randuri, scenariul Romaniei are multi factori similari cu cel al Greciei. Savurati-l!

O lectie, fiule, in situatie de criza si paradoxul

Tati, de ce ii urmaresc bancile pe bietii greci? Buna intrebare…

Tati, Tati, cine sunt „pietele financiare” care iau in coarne pe greci si moneda euro? Fiule, acestea sunt fondurile de hedging, fondurile de pensii si intrumentele comerciale ale bancilor importante.

Tati, dar nu este vorba despre aceleasi banci pentru care guvernele lumii tocmai au cheltuit miliarde de euro, lire si dolari pentru a le salva de la consecintele propriei lor lacomii si prostii?

Ei bine, da fiule. Si, Tati, si aceste banci nu pariaza acum aceleasi miliarde pentru a incerca sa faca bani pe seama faptului ca unele dintre guverne sunt ingropate pana peste cap in datorii? Ei bine, da fiule.

Si aceste tari, inclusiv Grecia, nu-i asa ca nu ar fi fost atat de adanc indatorate daca nu ar fi dat toate acele miliarde acelor banci care le ataca acum? Sau daca economia mondiala nu ar fi fost aruncata de pe o stanca de acea datorie inspirata si acea speculatie condusa de banca in datorii rele?

Ei bine fiule, da, este partial adevarat, dar unele tari, in special Grecia, au trait sub nivelul mijloacelor lor publice ani de-a randul. In Grecia, de exemplu, avocati, doctori, proprietari de restaurante si proprietari instariti de ambarcatiuni, nu platesc virtual niciun impozit pe venit dar se asteapta sa traiasca intr-un stat modern perfect functional.

OK, Tati, asta inteleg. Sunt intr-o situatie foarte urata. Dar nu asa se intampla totusi in cazul bancilor care musca mana celor ce le hranesc?

Ei bine, nu fiule, e si mai grav. E ca si cum bancile s-ar plange ca guvernantii sunt in pielea goala dupa ce le-au luat hainele. Dar pietele (si anume bancile) nu gandesc astfel. Daca simt miros de sange tabara precum hienele pe o zebra schiopatand. Se numeste oportunitate de piata.

Tati, dar de ce ii urmaresc brusc pe bietii greci? Nu au fost maslinele lor umplute ani la rand? Ba da, fiule, dar pietele au observat doua lucruri. In primul rand, ca noul guvern grec a marturisit ca deficitul bugetar inregistrat de tara anul trecut a fost de 12.7% din PIB – o cifra dubla fata de cea la care se gandise guvernarea precedenta. De fapt, exista posibilitatea sa nu fi fost atat de mare. Noul guvern de la Atena a recunoscut ca ar fi o stratagema potrivita sa exagereze cifrele pentru a putea castiga increderea oamenilor prin inducerea unei scaderi rapide in 2010. Aceasta poarta denumirea de figura mitica greaca. Mitica sau nu, a fost suficienta pentru ca pietele sa simta mirosul de sange – sau bani.

Si care este cel de-al doilea lucru pe care l-au observat pietele, Tati? Acolo vroiam sa ajung, fiule. Au observat ca Grecia nu mai are o moneda proprie. Era membra a Zonei Euro. Nu mai putea sa devalueze sau sa tipareasca bani. Ba chiar mai rau, sub regulamentul Zonei Euro fiind, Banca Centrala Europeana nu putea sa intervina pentru a ajuta un stat membru care se confrunta cu dificultati. Era ca si cum Grecia – la fel ca si alte tari din Zona Euro cu datorii mari, precum Spania, Portugalia si Italia – nu ar avea o banca centrala care sa o sprijine in vreme de criza.

Si atunci, ce au facut „pietele financiare”, Tati? Au intrat intr-un joc de noroc in care pariaza pe o potentiala „defectiune” a Greciei: astfel Grecia sa intre in faliment si sa intre in incapacitate de plata a datoriilor. Astfel, ar creste posibilitatea ca Grecia sa intre in faliment prin cresterea costurilor Atenei de a se rostogoli peste (si anume de a gasi noi persoane interesate de) datoriile acumulate de 300 mld. de euro. Cu alte cuvinte, pentru „piete” a fost un pariu fara sansa de pierdere pe un singur sens – in cazul in care UE nu intervenea.

Si ce s-a intamplat Tati? UE a facut o declaratie Joia trecuta ca va fi alaturi de Grecia… dar nu acum. Daca pietele ar fi continuat sa parieze pe defectiunea Greciei, au spus leaderii UE, ar fi pierdut pentru ca celelalte state membre ale Zonei Euro ar fi gasit o cale de a ocoli regulile colective pentru a da Greciei bani. In schimb, Grecia ar fi trebuit sa accepte schimbari dureroase pentru a-si reduce deficitul bugetar cu cel putin 4 procente anul acesta.

Dar, Tati, ar fi destul de usor pentru greci pentru ca cifra de 12.7% pentru 2009 a fost exagerata de la bun inceput. Ei bine, da fiule, dar „pietele” au ales sa accepte aceasta cifra asa ca acum sunt nevoite sa o pastreze. Discutam despre „realitatea din piata” care difera de realitatea reala.

Si, de fapt, conform standardelor grecesti, noul Guvern al Greciei ia masuri foarte drastice, inclusiv un plan prin care sa ii faca pe avocati si pe doctori si pe proprietarii de restaurante sa plateasca impozite pe venit.

Dar, Tati, de ce nu a acordat UE banii grecilor pur si simplu si nu le-a spus pietelor sa mearga in… Ssssst, fiule, fara cuvinte obscene. Acesta este momentul in care atingem o altfel de realitate – „realitatea politica”. Celelalte guverne ale UE, dar mai ales atat de strictii germani, au vrut sa se asigure ca Atena va incepe sa isi ia medicamentul pe care i l-au prescris inainte sa inceapa sa sa infrupte din dulciuri. Iti amintesti fabula lui Aesop despre furnici si greieri fiule? Aesop era un grec antic, dar conform germanilor, grecii moderni sunt niste greieri.

Asta e tot, Tati? Nu fiule. „Criza” a impins in jos valoarea monedei euro comparativ cu dolarul, ceea ce germanilor si celorlalti le-a convenit cat de cat pentru ca acest lucru ajuta economiile proprii. La fel ca si pacatosul care dorea sa se pocaiasca, dar sa mai astepte, acestia isi doreau ca si criza din Grecia sa ia sfarsit, dar nu imediat.

Si nu este periculos jocul acesta Tati? Ba da fiule.

Si ce s-a intamplat? Situatia este inca putin neclara. „Pietele” – mii de oameni jucand poker simultan – care incearca sa faca in continuare bani de pe urma noii situatii. Ar trebui acestia sa continue sa parieze pe defectiunea Greciei? Sau ar trebui sa parieze pe faptul ca incepand de acum totul va fi bine?

Si acesta este un mod rational de a conduce lumea, Tati? Nu fiule, dar gandeste-te la urmatorul aspect. Criza i-a speriat pe greci. Acum ar avea ocazia sa isi faca ordine in casa, ceea ce, pe termen lung, va fi in avantajul lor.

Criza, cuvant de origine greaca fiule, a speriat si UE, chiar si pe atat de strictii germani. Regulile initiale ale Zonei Euro – reglementari bune in vremuri bune si reglementari dezavantajoase in vremuri grele – vor fi cu siguranta schimbate. Se vor lua masuri care sa permita UE sa ajute statele atunci cand au nevoie, pentru ca, pe viitor, pietele sa nu mai simta miros de sange si sa inrautateasca problema celor rataciti.

Se poate sa iasa ceva bun din ceva rau? Cum se numeste acest lucru Tati? Un „paradox” fiule. Si acest cuvant este grecesc? Da fiule, acum mergi la culcare.

Sursa: Independent

Autor: John Lichfield

 

PS. MORE Real Estate Services reprezinta Romania cu stand, la cea mai mare expozitie de Imobiliare din lume, la Cannes, incepand cu data de 16 martie pana pe 19 Martie. Pentru poze, accesati link-ul.

Facebooktwittergoogle_plusredditlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditlinkedinmail

Ce părere aveţi?