7 apartmente, o vilă în Pantelimon și un țigan… culturist

(prima parte)

"Haideți să investim în centrul Bucureștiului"
Şoferul de taxi m-a lăsat exact la locul potrivit. Am coborăt din mașină şi am intrat în grădina dinaintea clădirii. Înainte să pășesc înăuntru, am ridicat capul şi am admirat calitatea constructiei, chiar dacă mă uitam la partea din spate a clădirilor. 5 clădiri de birouri, una lângă alta, cu faţada îndreptată spre unul dintre cele mai importante bulevarde din Atena. Am intrat în lift (acoperit cu marmură scumpă) și am coborăt la etajul potrivit. Am intrat în biroul unde eram aşteptat. Am urmat sfaturile asistentei personale ale clientului meu, am mers vreo 10 de metri (uităndu-mă la zecile de oameni care stăteau cu ochii în ecranele calculatoarelor), apoi am deschis uşa de sticlă şi m-am aşezat pe un scaun, în sala de conferinţe.

Alți 2 domni m-au urmat şi în final a ajuns și clientul meu. Înalt, dolofan şi foarte inteligent a început să ne tachineze pe toţi. După o lungă discuţie despre " toate și tot", am ajuns să vorbim și despre piața imobiliară. "Domnilor, până la urmă, acest tip nu este aşa de rău. Am crezut că este un escroc mare, dar s-a dovedit a fi doar unul mic, astfel încât putem face afaceri cu el" (de obicei, mă descria chiar și cu cuvinte mai grele, atunci când erau de față și alte persoane care mă cunoşteau destul de bine, încăt mi s-a părut că de data asta chiar am scăpat ușor ). Deja mă testase pe parcursul mai multor tranzacţii sau în cadrul potențialelor investiţii. Prietenul lui a vrut deasemenea să investească în România așa că m-am bucurat că pot să fiu consultantul lor. Cam într-o jumătate de oră am căzut de acord cu privire la detaliile proiectului: "Bine, acum că totul este clar. Haideți să investim în centrul Bucureştiului ".

Însă realitatea doare …
Realitatea s-a dovedit a fi mult mai dură decât acest mediu minunat sterilizat, unde totul era în ordine și sub control. Investiția se ridica la aproximativ 500.000 de euro, "nu era prea mult". Mă straduiam să găsesc o proprietate decentă care să merite investiția, evitând numeroase oferte scumpe și nepotrivite. Proprietarii schimbau preţurile zilnic sau săptămănal, majoritatea brokerilor din păcate, "fie nu erau buni fie nu erau serioși" … Mai mult de 4 luni am tot căutat o proprietate potrivită, însă după verificarea a mai mult de 100 de proprietăți tot nu o găsisem pe ceea potrivită.

Investiţia "potrivită"
"Eşti Domnul grec?" Vocea de la telefon vorbea într-o engleza care nu era departe de româna mea … "Da, cum pot să vă ajut ?" "Nu, nu, eu o să te ajut. Teren in centrul Bucurestiului ". Peste trei ore, domnul, un broker imobiliar român, stătea în fața mea în biroul meu. Avea cam 1.80 m și o burtă impresionantă ("sex, femei şi alcool", spunea în timp ce arăta cu degetul spre ea), mâinile îi erau transpirate şi avea ochi de vulpe. Auzise despre mine de la un prieten de-a lui, un colaborator de-al meu, cu care tocmai încheiasem o tranzacţie pentru un spațiu comercial. Proprietatea se afla aproape de centrul oraşului, iar preţul acesteia era de 1.000 euro / mp şi tranzacția trebuia să se întămple foarte rapid. Am terminat de discutat şi m-a condus direct la proprietate. "Domule grec, aceasta este investiţia potrivită pentru dumneavoastră" …îmi spusese "ochi de vulpe" … "Dar nu este pentru mine, este pentru un client". "Da, da, pentru tine". (De ce să insist? Deja a decis pentru mine, aşa că de ce să-l mai supăr?)

Verificarea si negocierea prețului proprietății …
M-am intors la aceea proprietate trei zile mai târziu. Între timp l-am informat pe șeful mare din Grecia, care s-a mișcat foarte rapid şi a venit destul de repede. Într-o dimineaţă destul de rece din martie am coborăt din maşina şi am intra . Proprietatea era a doua de la colţ. Avea o deschidere bună, structură interesanta, parametrii de urbanism durabili (cu potenţial de îmbunătățire). Lângă clădire, exact pe colt, se afla o clădire mică destul de urătă, având parter + două etaje. În zona nu mai era nici o proprietate disponibilă la acest preţ astfel am decis să mergem mai departe.

"Ochi de vulpe" nu a vrut să ne lase să ne întâlnim cu proprietarul, insistând asupra faptului că preţul nu este negociabil şi a vrut ca noi să-l acceptăm … " negociați cu mine", a insistat el. Dar proprietarul a vrut să vândă în " timp record" şi probabil, nu mai avea pe nimeni disponibil pentru afacerea asta. Surprinzător, "Ochi de vulpe" a "acceptat" să-și facă datoria și ne-a "permis", să ne întâlnim cu proprietarul, un domn foarte inalt cu care ne-am înteles în mai puţin 20 de minute. Preţul final: 840 euro / mp, ceea ce l-a frustrat foarte tare pe "Ochi de vulpe". El a încercat să distrugă afacerea, "pentru că nu a vrut să aibă o tranzacţie pentru o astfel de proprietate şi el să primească doar un comision", dar nu a reușit să facă acest lucru. Apoi, el a vrut să ia și comisionul meu, deoarece " nu a lucrat niciodată pentru o sumă de bani atât de mică ". A fost foarte supărat, "duşmanul tău pentru totdeauna", mi-a declarat. "N-am lucrat niciodată doar pentru comision".

• Proprietarul și-a informat vecinii că a vândut proprietatea "cu 1.250 euro / mp . Din dimineaţa următoare, preţurile de acolo au crescut la 1.500 – 2.500, unii proprietari fiind gata să jure pe Dumnezeu că "stiu de o tranzacţie care s-a făcut la 1.750 euro / mp" = deja am fost bogați in cuvinte şi în acte …
• Astăzi "Ochi de vulpe" este şofer de taxi, dupa o cariera nu foarte de succes in " trucuri" din domeniul imobiliar în perioada 2008 – 2009)

"Misiune: Cumpărați apartamentele din clădirea de la colţ ca să puteți obține terenul "
Portarul hotelului Marriott mi-a zambit când intram în holul hotelului. Clientul meu statea pe o canapea, în cafeneaua de pe dreapta cum vă uitați inspre recepţie. A ridicat mâna, astfel încât să-l pot vedea, dar nu era nevoie. Citea un mail printat așa că m-am îndreptat încet spre el. M-am uitat de jur împrejur la celelalte mese. La 7 din 10 mese se discuta despre imobiliare. Erau mape de prezenetare peste tot, oamenii explicau despre locaţii şi proprietăţi … De asemenea din peisaj "nu putea să lipsească" masa cu cateva "domnișoare drăguţe" care încercau să se dea la clienții (am înţeles că această tehnică de "agățat" era destul de populară la acea vreme).

"Ilia, a fost o afacere bună. Desigur, nu ştim ce ne va aduce viitorul, dar lucrurile arată bine. Acum trebuie să optimizăm profitul noastru, deplasându-ne în două direcţii simultan:

• Trebuie să găsim proprietarii apartamentelor din clădirea de la colţ şi să încercăm să le cumpărăm, pentru a achiziţiona deasemenea și acel teren.
• Ar trebui să găsim un arhitect pentru a solicta şi a obţine un PUZ nou, pentru a creşte parametrii de urbanism şi valoarea adăugată a proprietății "

O nouă căutare era pe cale să inceapă ..

Maine:

• O vilă în Pantelimon pentru un apartament de două camere vechi în centru
• "Sunt puternic, uită-te la muşchii mei, ar trebuii să fiu plătit dublu decât moșul ala"