“Mi-am vandut Ferrari-ul si BMW-ul cu 80% reducere, dar sunt inca smecher”

Facebooktwittergoogle_plusredditlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditlinkedinmail

Top 5 comportamente in 2009

„Ilia, am o super oferta pentru tine sau pentru un client de-al tau”. „Buna, ce s-a intamplat?” „Verifica-ti adresa de email. Ai timp pana luni dimineata, ora 11″. ” Sa fac ce?” „Am un prieten foarte cunoscut care a hotarat sa vanda doua dintre masinile lui la un pret foarte mic, 60% sub valoarea lor”. „Dar stii ca eu nu ma ocup de masini, eu ma ocup de imobiliare”. „S-ar putea sa stii pe cineva, verifica si uita-te putin. Dar te rog sa nu spui nimanui daca stii ca nu dispune de bani gheata”.

Unul din cele 15-20 de email-uri pe care le primesc in mod normal pe ora era acest email de la el. Este un colaborator de-al meu din imobiliare, dar el e mult mai flexibil decat mine. Asa ca, s-a apucat si de afaceri cu masini? ” Sa vedem” am gandit accesand email-ul lui: Un Ferrari si un BMW seria 7 „la acelasi pret la care astazi ai putea cumpara doar BMW-ul. Platesti pentru acesta si primesti Ferrari-ul gratuit!”

Am gasit cumparatorul, dar… „proprietarul e acum bolnav”
Stiti cum este in cazul oportunitatilor acum, trebuie sa actionezi repede, daca nu vrei sa afli ca a fost vandut altcuiva.
Chiar si in vreme de criza se gasesc oameni care sa achite cu bani gheata orice suma, daca pretul e mult redus. M-am gandit la multi clienti de-ai mei, dar l-am sunat doar pe unul dintre ei, care dispune de… lichiditati socante si de mai multe depozite decat… multe din bancile mici. Mi-a dat raspunsul in aceeasi seara, informandu-ma ca poate cumpara masinile imediat, dar are nevoie de mai multe informatii despre acestea. Am sunat-o pe cunostinta mea dar mi-a spus ca trebuie sa astept pana luni, „pentru ca proprietarul e bolnav acum”

„Nu i-am transmis oferta, vroiam sa imi cumpar un Audi”
Luni dimineata l-am sunat sa aflu mai multe detalii. Era suparat. „Stii… prostul asta a vandut masinile altcuiva cu o reducere si mai mare. Si eu incercam sa le vand cu 50% reducere”. „Dar nu era bolnav?” „Era, dar se pare ca nici nu a vrut sa astepte”. „Dar ti-am spus ca clientul meu e hotarat sa cumpere”. „Da, dar nu i-am transmis aceasta oferta lui. Mai aveam pe cineva care promisese sa cumpere cu un pret si mai mare. Astfel puteam pastra eu diferenta ca sa imi cumpar un Audi pe care mi-l doresc”. Nici nu m-am certat cu el si nici nu m-au socat cuvintele lui. Viata merge mai departe… „mergem mai departe”…

„Imi vand Ferrari-ul si BMW-ul cu 80% reducere, dar sunt inca smecher”
Lumea e mica si proprietarul acestor masini a continuat sa lichideze bunuri pe parcursul anului. Asa ca m-am intalnit cu el in legatura cu un teren pe care il avea
si in timp ce stateam de vorba mi-am dat seama ca acesta era domnul care isi vanduse cele doua masini cu cateva luni inainte. „Nu ma cunosti?” „De unde?” „Nu citesti presa de scandal?” „Imi pare rau, nu am timp pentru asa ceva”. „Ma rog, pacat, am fost prezent acolo foarte des in ultimii ani”. Discutia a revenit la proprietati, dar dupa putin timp el a deviat din nou, inspre masini de aceasta data. „Stii, am condus aproape jumatate din cele mai bune masini care exista astazi in lume”. „Si de ce a trebuit sa vinzi acel Ferrari si acel BMW?”

„Nu ai cum sa intelegi, asa sunt eu”. Imi cumpar tot ce vreau, cand vreau. Am avut 6 masini anul trecut”. „Dar acum nu mai ai bani, dupa cum spui”. „Dap, asa si? Cumpar cu 10, vand cu 20, cumpar cu 10, vand cu 2, nu conteaza. Atata vreme cat gasesc pe cineva caruia sa vand, sunt bine”. „Dar pierzi bani asa, nu?” „Nu, nu. Imi vand Ferrari-ul si BMW-ul cu 80% reducere, dar sunt inca smecher. Nu vreau sa astept cea mai buna oferta, cine vine primul, acela castiga. Cine vine mai tarziu ia… (si a exemplificat printr-un gest, dar nu pot sa descriu aici). Si in curand voi avea o alta idée si voi face si mai multi bani. Intodeauna se vor gasi fraieri” a afirmat el, dand afara fumul din tigara, inainte sa ia din nou in maini paharul lui cu whisky scump.

„Ce vine usor, pleaca si mai usor”…
Sincer sa fiu, mi se pare „interesant” sa stai de vorba si sa ai de-a face cu tipul asta. Desi sunt convins ca multi au plans din cauza lui, in 2004-2008 cea mai mare parte a societatii ii laudau aptitudinile lui de a face bani usor, pacalindu-i pe ceilalti. Sunt aceeasi care astazi rad de el, avand in vedere ca vinde non-stop (din pacate pentru el, de cele mai multe ori, nu gaseste niciun comparator, indiferent de pret). Probabil face asta din cauza datoriilor catre „rechinii de imprumuturi” (camatari), am auzit multe povesti despre oameni care imprumutau bani pentru… a putea merge in vacante scumpe (spre exemplu). Unii ca si el, au hotarat sa nu vanda nimic, ci sa declare insolventa, sau pur si simplu sa dispara (numind-o „vacanta in Bahamas”).

Cum spune un proverb englezesc „ce vine usor, pleaca usor”. In Romania anului 2009, unde unii nu au respectat si nu le-a pasat de bani, acesta a devenit „ce vine usor, pleaca si mai usor”. Si „inca nu am auzit-o pe doamna cea grasa cantand” = show-ul are inca multe episoade la care vom lua parte…


Facebooktwittergoogle_plusredditlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditlinkedinmail

Ce părere aveţi?