5 “neînțelegeri” despre Grecia folosite de jurnaliști

Facebooktwittergoogle_plusredditlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditlinkedinmail

 

Când am venit prima dată în România, majoritatea românilor știau foarte puține lucruri despre Grecia. Era o destinație atractivă pentru vacanță și îi respectau cultura și civilizațita. Bineînțeles că aveau o opinie despre această țară, formată după ce au fost acolo, dar era cam aceeași pe care eu o am despre Stockholm, după ce am petrecut 3 zile acolo ca turist. Foarte puțini oameni știau mai mult, în general datorită unei rude care lucra în Grecia sau unui prieten etc.

 

Când a început media din România să vorbească despre Grecia …

Totul s-a schimbat în 2009-2010 și, în special, în 2011. Odată ce Grecia a devenit „oaia neagră” a Europei din cauza problemelor sale financiare, toată media din România a început să scrie despre Republica Elenă și datoriile sale, „analizând” ce se întâmpla în țară și dând predicții despre viitorul său. De obicei „cunoștințele” lor erau bazate pe ceea ce citeau în câteva articole în media internațională, pe relatările a 2-3 prieteni greci și pe … „google translate” (traducând ce puteau găsi de la câteva surse grecești, fără să poată verifica acuratețea informațiilor transmise acolo).

 

De obicei, însă, erau departe de realitate. Sunt sătul să citesc articole evident greșite, scrise de oameni care (probabil) nu verifică informația ci doar transmit ce le-a spus „cineva” sau ce „au găsit scris undeva” sau care scriu despre o „declarație”.

 

Sunt grec și am fost jurnalist, cu un interes destul de mare pentru psihologia maselor (cu 88 de campanii politice câștigate din 89 de care m-am ocupat), în plus sunt în România din 2004, menținând totodată legătura cu țara mea natală. De aceea, astăzi, aș vrea să împart cu voi câteva minciuni „de obicei spuse” despre Grecia și adevărul care se află în spatele lor.

 

1. Grecia nu își poate vinde insulele sau orice altă parte din teritoriul său

Cred că am citit această prostie în „The Guardian”, în 2010. Au scris că Grecia va fi forțată să vândă o insulă, „de preferat Corfu”. Alții au menționat Acropole etc. De atunci am tot citit această minciună evidentă în diferite versiuni.

 

Adevărul: O insulă, ca orice altă parte a unei tări, nu este proprietatea acelei țări (cu excepția unor insule mici și pustii). Corfu are zeci de mii de proprietari privați, ca orice alt loc de pe pământ. Este ca și cum România ar trebui să vândă „județul Timiș”. Îl poate vinde? Nu.

 

O țară ar putea pierde o insulă ce face parte din teritoriul său și unde legile sale sunt adoptate. Asta înseamnă că Grecia ar pierde Corfu și insula ar deveni (spre exemplu) teritoriul Germaniei, dar nu prorietatea acesteia. Însă granițele unei țări se schimbă prin război și nu cred că cineva în Europa își dorește asta.

 

2. O „demonstrație violentă” în Grecia nu înseamnă că a început o revoluție în țară

 

Una din multele greșeli pe care grecii le-au acceptat de-a lungul timpului este că oricine „are dreptul să închidă centrul orașului pentru a organiza o demonstrați. Această greșeală este începutul uneia mai mare, în care „tradiția” forțează poliția să fie tolerantă „cu aomenii care vor să distrugă sau să dea foc la diferite obiecte. Sunt și ei până la urmă niște oameni care își exprimă sentimentele de frustrare și dacă poliția îi arestează înseamnă lipsă de democrație”. Aceste 2 greșeli au dus la imaginile pe care le vedem de obiei la televisor și prin ale forme de media, atunci când încep demonstrațiile în Atena (cel mai des). Aceste reportaje arată „oameni care se revoltă”, „pericol pentru democrație și stabilitate” etc.

 

Adevărul:

Da, au loc incidente, mai des ca în alte tări din Europa. Dar asta nu înseană că se pune problema unei revoluții (până acum, cel puțin). În timpul ultimei demonstrații din iunie, în timp ce media anunța „Atena în flăcări”, incidentele aveau loc doar în jurul Pieței Constituției, în jurul Parlamentului. Dar, în același timp, puteai bea liniștit ocafea la 500 de metri distanță, fără să auzi vreun zgomot.

 

În același timp, zeci de prieteni mă întrebau „este ok să zbori pe o insulă, cu escală pe aeroportul din Atena?” Bineînțeles, aeroportul este la 38 de kilometri distanță. Dar ar fi fost la fel de ok chiar dacă ar fi fost la 3 kilometri distanță. Este o greșeală, într-adevăr, dar nu o revoluție precum este prezentat.

 

3. Europe (și lumea) se prefac că nu știu nimic despre problemele economiei din Grecia

Prea mulți oameni continua să pară surprinși de situația din Grecia. Spun că au aflat prima dată adevărul în 2009, când noul guvern a anunțat că deficitul bugetului nu va mai fi de 6%, ci de 12%. Analiștii au fost „șocați” de veste și problemele au început.

 

Adevărul:

Toată lumea cunoștea economia Greciei și statisticele. FMI, Banca Mondială, UE și multe alte „autorități”. De aceea tot cereau Greciei să ia măsuri pentru a-ți pune economia pe picioare de ani de zile. Același lucru s-a întâmplat și în 2008 și 2009. Guvernul Greciei nu a urmat sugestiile și a continuat să cheltuie bani, însă abia în octombrie al aceluiași an au început problemele.

 

Până la un punct, întregul mediu economic nu avea probleme cu împrumuturile Greciei de miliarde și miliarde de euro. Grecia este vinovată de starea actuală a economiei sale dar situația nu a fost niciodată un secret pentru nimeni.

 

4. Media internațională nu spune neapărat adevărul despre problema Grecia. Sunt prea multe interese ascunse.

De când a început problema, am început să citim analize, comentarii și previziuni cu privire la Grecia. Câteodată pare o … „telenovelă” cu un episod pe zi. Printr-o coincidentă sau nu, prea mulți oameni au spus lucruri incredibile despre această țară, care sunt reproduse de parcă ar fi adevărate, fără să existe control.

 

Adevărul:

Mulți speculanți internaționali majori sunt acționari la companiile de media cunoscute. De fiecare dată când auzim ceva rău despre o țară, cineva facce bani (dacă cunoaște aceste informații înainte) „ducând” piața în jos. Sunt zeci de miliarde de euro câștigate de pe urma „crizei elene” și încă multe ce pot fi câștigate, mai ales de către cei care urmăresc prăbușirea țării.

 

Așa că este bine să vă gândiți de două ori înainte să credeți orice zvon apărut …

 

5. Guvernul Greciei nu a respectat măsurile stabilite, nu este majoritatea oamenilor cea care a greșit

Există mai multe opinii în legătură cu abilitatea grecilor de a accepta măsurile de austeritate și de a contribui cu ce li se cuvine. În același timp citim nenumprate analize care transmit mesajul că guvernul elen nu a putut atinge target-ul stability din cauza poporului.

 

Adevărul:

Este adevărt, până la un punct, însă majoritatea grecilor continuă să își sprijine țara și o vor salvată. Problema majoră ce nu a fost rezolvată este numprul mare de 800.000 – 1.000.000 de angajați ai statului, cu salarii duble comparativ cu cei din sectorul pivat. Până în ziua de astăzi, guvernul elen a preferat să pună noi și noi taxr (în ultimul an și jumătate proprietățile au fost taxate de 6 ori!) pentru a nu da afară pe nimeni de la stat.

 

Această strategie a blocat țara cu cheltuieli care o împiedică să iasă din cercul vicios în care se învârte. Mai mult de 400.000 de greci și-au pierdut locul de muncă din sectorul privat în timp ce nici un segment din sectorul public nu a suferit restructurări (cu excepția celor care lucrau temporar). În plus, au fost angajați noi oameni în 2010-2011 (25.000!)

 

Această procedurp va începe dpar dacă guvernul are suficient curaj pentru a acționa  pentru a concedia oameni, o soluție neplăcută dar necesară. 

Facebooktwittergoogle_plusredditlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditlinkedinmail

Ce părere aveţi?