Grecia, Februarie 2015: ”Speranță vs. Cruda realitate”. Are oare Paulo Coelho dreptate?

Facebooktwittergoogle_plusredditlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditlinkedinmail

Octombrie 1981, Atena, Piața Constituției. Într-un discurs istoric, liderul Partidului Socialist PASOK Andreas Papandreu a promis grecilor că toate visurile lor ar putea deveni posibile. Sute de mii de voci au strigat “EOK kai NATO, to idio syndikato”  (Uniunea Europeană și NATO sunt același sindicat) ca răspuns la discursul lui Papandreu ce anunța renunțarea la orientarea pro-vestică în schimbul unor experimente incerte.

https://www.youtube.com/watch?v=IMydKJ_Px2U

Însă de îndată ce s-a instalat la putere, Papandreu a acționat în direcție opusă celei promise. A întărit prezența Greciei în U.E. și pentru a susține economia slăbită, a obținut pentru prima oară fonduri europene pentru o țară europeană de la Marea Mediterană. Nici nu mai trebuie să amintim faptul că Grecia nu a părăsit NATO. În 8 ani, datoria publi9că a Greciei a crescut de la 25% la 85% din PIB. Milioane de cetățeni greci au putut să-și schimbe statutul social într-un mod fundamental și grecii s-au obișnuit cu ideea că statul se poate împrumuta pentru a redistribui împrumuturile în interiorul granițelor sale.

O mentalitate greșită, o viață mai bună

Pas cu pas, printr-un proces de schimbare a societății, a educației și a abordării vieții, muncii și a afacerilor, o nouă mentalitate s-a instalat în mințile a cel puțin 30-50% din greci. ”Profitul” a căpătat un renume prost și calea cea mai ușoară de a te îmbogăți a fost să lucrezi sau să interacționezi în afaceri cu statul. Grecia a intrat în zona Euro în 2002 complet nepregătită și ținta principală a devenit creșterea consumului la standardele europene, pentru ca grecii să aibă un trai mai bun.

În 2009, ultimul an înaintea prăbușirii financiare, Grecia aproape și-a atins ambițiosul plan. În vreme ce opoziția se plângea de sărăcie, țara condusă de Kostas Karamanlis se situa în primele 26 de țări ale lumii din punctul de vedere al bogăției și consumul atingea 94% din media europeană. Cum a ajuns aici? Cu exporturi foarte slabe, importuri masive și un deficit bugetar imens de aproape 36 miliarde de euro doar în acel an! Echivalentul datoriei publice a României în acel an.

Datoria totală a fost de aproape 350 de miliarde de euro, parte din acesta fiind cauzat de mari scandaluri economice în care erau implicate și companii europene.

Austeritate fără viitor

La alegerile de la începutul lunii Octombrie 2009, grecii obișnuiți să voteze cu populiștii care una spun și alta fac, au votat majoritar cu fiul lui Papandreu, Giorgios, care le-a promis că încă mai sunt bani. Mai târziu a nuanțat această promisiune spunând că ”încă sunt bani dacă știi unde să-i cauți”. A realizat însă adevărata situație după alegeri și a semnat în Mai 2010 un angajament cu creditorii internaționali (troika) înainte ca țara să intre în faliment.

Grecia a avut nevoie de reforme majore însă Papandreu nu a avut intenția să le implementeze. A pierdut destul de repede controlul și guvernarea când a propus un referendum ce privea viitorul țării.

http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-10598484-ultimele-48-ore-ale-lui-george-papandreou-prim-ministru-nu-exista-referendum.htm

În Iunie 2012 Antonis Samaras și partidul său conservator a preluat conducerea țării. Și el a promis că va negocia cu cei care au împrumutat Grecia și că va stopa austeritatea, dar a făcut exact pe dos. Foarte puține reforme au fost implementate în vreme ce mai mult de un milion de greci și-au pierdut slujbele și salariile și pensiile au fost tăiate. Statul însă a rămas neatins. Mai mult de 200.000 de bugetari au ieșit la pensie și doar aproximativ 3.600 au fost concediați. Pentru a echilibra cât de cât finanțele extrem de sărace, s-a ales soluția introducerii de taxe mari și deși cifrele macroeconomice au început să se îmbunătățească, la sfârșitul lui 2014 o stare alarmantă a societății a început să iasă la suprafață:

  • Mai mult de 1,5 milioane de șomeri, 65% tineri;
  • 1-1,5 miliarde de euro / lună taxe noi neplătite (grecii nu le mai puteau plăti);
  • 2,5 milioane de salariați și 3 milioane de pensionari;
  • Aproximativ 50 de miliarde de euro veniturile anuale ale statului;
  • 28 de miliarde de euro / an pentru bugetul de pensii din care 15 miliarde de euro suportate din bugetul de stat.

În vreme ce țara a avut un an excelent pentru turism (23 de milioane de turiști străini în 2014), economia abia a reușit să atingă o slabă creștere pozitivă.

Alexis Tsipras, ”magicianul suprem”

În Iunie 2014, Samaras (63 de ani) a pierdut alegerile pentru Parlamentul European și și-a schimbat abordarea: fără reforme grele, ”austeritatea trebuie să înceteze”. În Decembrie, Samaras a ales să nu finalizeze noul acord cu creditorii internaționali întrucât aceștia au identificat noi găuri în buget ce trebuiau acoperite cumva. Fără reforme, singura soluție rămânea introducerea de noi taxe. A încercat să obțină alegerea unui nou președinte de către Parlament și când a realizat că nu va putea acest lucru, a anunțat alegeri anticipate. Mesajul principal de campanie ”Alexis Tsipras și partidul său de extremă stângă va distruge Grecia” a fost ignorat de alegători însă.

Alexis Tsipras are 40 de ani. Este adesea acuzat că îl imită pe Andreas Papandreu chiar și în modul de vorbire. Partidul său Syryza a crescut în doar 5 ani de la 4,5% la 36%, primind voturi în general de la cei care votau înainte cu partidele de stânga. Programul său de guvernare a fost anunțat în Septembrie 2014 în Tesalonic și costurile au fost estimate la 12 miliarde de euro cu promisiunea că nu vor fi introduse noi taxe pentru populație. Chiar și când devenea clar că va câștiga alegerile din Ianuarie 2015, acesta a continuat să promită aproape de toate pentru toată lumea. A garantat totodată că Grecia nu va părăsi zona Euro, un lucru de altfel dorit de majoritatea grecilor.

Probabil aflați în cel mai critic moment din istoria lor, grecii au votat să rămână în zona Euro dar fără taxe și austeritate așa cum a promis Tsipras. Tsipras a mai promis și ”negocieri dure cu europenii pentru a schimba chiar Europa”. Sloganul său, ”Vine Speranța”…

Speranța vs. Cruda realitate: 0-1

Tsipras a câștigat alegerile și a creat o coaliție cu Partidul ”Grecii Independenți” (un partid similar PRM-ului românesc) și cele două partide radicale (unul de stânga și celălalt de dreapta) au format Guvernul. Primele lor măsuri:

  • O declarație referitoare la sancțiunile Uniunii Europene aplicate Federației Ruse ce a fost percepută ca una pro-rusă;
  • Anularea majorității reformelor;
  • Naționalizări;
  • Anularea privatizărilor în curs;
  • Creșterea salariului minim de la 410 (pentru cei sub 30 de ani) și 586 euro / lună înapoi la 751 euro / lună;
  • Un nou sistem de educație;
  • Multe altele.

Rezultatul imediat? Piața de capital s-a prăbușit și dobânda la bond-urile Greciei a crescut la 18-19% (ca o comparație, dobânda pentru împrumuturile României sunt în jur de 3-4%). Oficiali europeni au ajuns la Atena Joi și Vineri și s-au întâlnit cu Primul Ministru și cu Ministrul de Finanțe Yannis Varoufakis care i-a întâmpinat îmbrăcat într-o ținută casual, i-a informat că Grecia nu va mai primi împrumuturi și că va implementa o nouă soluție pentru datoria Greciei.

Europenii nu au părut să fie de acord și Jeroen Dijsselbloem, președintele zonei Euro s-a ridicat și a părăsit conferința de presă de Vineri.

http://www.zerohedge.com/news/2015-01-31/caught-tape-dijsselbloem-varoufakis-you-just-killed-troika

În week-end, Erkki Liikanen, Guvernatorul Băncii Centrale a Finlandei și membru al Băncii Centrale Europene a explicat că acordul Greciei cu creditorii săi expiră pe 28 Februarie și că, în lipsa unui nou acord, băncile grecești nu vor mai avea acces la Banca Centrală Europeană.

http://www.wsj.com/articles/greeces-funding-access-hinges-on-bailout-says-ecb-policy-maker-1422703831

Lucrurile au degenerat atât de rău încât Tsipras a trebuit să intervină și să dea interviuri presei internaționale în care a anunțat că se va ajunge la o înțelegere și că nimic rău nu se va întâmpla.

http://www.bloomberg.com/news/articles/2015-01-31/tsipras-says-greece-to-repay-ecb-imf-reach-deal-with-eu

Chiar și Președintele Obama a intervenit cu o declarație pozitivă la adresa Greciei în care cerea (aproximativ) ca ”Grecia să nu mai fie presată cu măsuri de austeritate”

http://www.keeptalkinggreece.com/2015/02/01/obama-on-greece-you-cannot-keep-on-squeezing-countries-in-recession-video/

În acest moment Tsipras se află în vizită în Cipru și Varoufakis face un tur prin Paris, Londra și Roma pentru a cere susținere pentru propunerea guvernului său de a organiza un summit internațional pe tema datoriilor Greciei, propunere respinsă deja de Dijsselbloem. Spania și Portugalia au spus deja ”NU”.

În vreme ce în Grecia se aude acum că ”Obama și Junker doresc să ajungă la o înțelegere cu Grecia”, ”pe surse” din afara Greciei circulă mai multe scenarii:

  • ”Ok, putem schimba procesul de verificare existent, înlocuind vizitele troikăi la Atena cu un alt proces”
  • ”Putem discuta despre datoriile Greciei, dar va trebui și voi să vă asumați reformele făcute până acum și să începeți altele noi”
  • ”Dacă nu vă place ca înțelegerea să se numească memorandum, îl putem numi plan de dezvoltare

Cea mai critică lună Februarie din istoria Greciei

În 2012, Banca Europeană Centrală a trimis Greciei peste 40 de miliarde de Euro în numerar pentru as susține sistemul bancar. De la sfârșitul lunii Decembrie 2014 de când au fost anunțate alegerile anticipate, grecii primesc de la bancomate bancnote noi-nouțe ce nu au mai fost folosite vreodată. Guvernatorul Băncii Naționale a Greciei a declarat că sistemul își testează limitele de lichiditate. În luna Ianuarie 2 bănci grecești au cerut ajutor de la Emergency Liquidity Assistance (ELA).

http://www.keeptalkinggreece.com/2015/01/16/bog-confirms-two-banks-requested-ela-funding/

Vineri, 30 Ianuarie și în zilele de Sâmbătă și Duminică, mai mulți analiști de top din Grecia au anticipat că lucrurile pot escalada făcând referire la băncile grecești care, fără o înțelegere cu creditorii internaționali, pot pierde accesul la Banca Centrală Europeană. Majoritatea grecilor se declară în sondaje ”mândri de guvernul lor” în vreme ce o minoritate își ține răsuflarea și se roagă ca țara lor să rămână în zona Euro fără incidente sau pierderi majore.

Grecia a intrat în cea mai critică lună Februarie din istoria ei recentă. Oficialii guvernului grec continuă să declare că nu sunt motive de panică în vreme ce anunță noi măsuri populiste și cer timp pentru a-și face cunoscute argumentele. De cealaltă parte, europenii insistă că datoriile Greciei nu vor fi reduse pentru că, dacă ar face acest lucru, Spania și Italia ar fi de asemenea îndreptățite să ceară același lucru (Datoriile Greciei sunt de cca 340 miliarde de euro în vreme ce datoriile cumulate ale Spaniei și Italiei sunt de circa 3.000 de miliarde de euro).

Oare Guvernul Greciei va face un pas înapoi și își va schimba poziția? Vor accepta oare europenii cererile radicalilor greci? Șansele sunt împotriva optimiștilor greci și orice incident neprevăzut ar putea să închidă orice discuție pe această temă.

Oare Paulo Coelho are dreptate și de data aceasta?

Cu bănci care au nevoie de ajutor, venituri în scădere și lichidități la un nivel extrem de scăzut, Guvernul grec intră în negocieri ce sunt considerate de majoritatea grecilor ca un ”act de curaj” și pe care doresc din toată inima să le ducă până la capăt. Ar putea oare Paolo Coelho să aibă dreptate și de data asta? Este oare posibil ca ”atunci când îți dorești ceva cu adevărat, tot universul conspiră pentru îndeplinirea visului tău”? Sau în acest week-end sau în următorul vom afla că Grecia va avea soarta Ciprului?

 

P.S. 1. Subsemnatul, fiind grec de asemenea dorește ca Guvernul să protejeze țara și să mențină linia pro-europeană. Aș prefera de asemenea ca să-și plătească datoriile dar aceasta este doar o opinie personală.

P.S. 2. O soluție posibilă este ca Grecia să obțină niște avantaje minore în schimbul unui nou acord. Părerea mea este însă că membrii Guvernului vor accepta cu greu un asemenea scenariu.

P.S. 3. Băncile grecești din România, fiind reglementate de Banca Națională a României sub conducerea Dlui. Mugur Isărescu, nu au probleme.

Facebooktwittergoogle_plusredditlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditlinkedinmail

7 Comentarii

  1. octavian 02 Feb 2015
    Răspunde

    Va multumesc pt articol,sunt interesat de politica internationala si urmaresc cu ingrijorare evenimentele din Grecia. cred ca tara se indreapta spre faliment si iesirea din zona euro;cred ca vor refuza pur si simplu sa-si plateasca datoriile,ceea ce va atrage izolarea de occident; in acest context turcii vor profita de ocazie pt a revendica zona plina de petrol din marea egee si un conflict militar va fi declansat.Grecii vor fi singuri in fatza inamicului traditional.O interventie rusesca ne va arunca pe toti intr-un conflict de proportii epice.

  2. Varga Marius 02 Feb 2015
    Răspunde

    Un articol absolut excelent, scurt si la obiect, care nu se sfieste sa spuna lucrurilor pe nume. Ca un mare iubitor al Greciei, nu pot sa nu stau cu inima stransa si sa sper ca lucrurile o vor lua intr-o directie buna. Aici trebuie sa se gandeasca cu mintea, nu cu sufletul.

  3. RazvanM 02 Feb 2015
    Răspunde

    Domnule Ilias, cum vedeti dumneavoastra ca vor decurge urmatorii 5 ani intr-o varianta ideala (austeritate, pasi)?

    Mie mi se pare, din exterior privind, ca vedem desfasurandu-se un conflict deschis intre consumatori, creditori si cei care platesc nota de plata. Consumatorii sunt majoritari la vot (o parte din cei care platesc nota de plata sunt si consumatori). Creditorii au o mare putere asupra guvernului grec. Platitorii notei de plata mi se pare ca nu sunt reprezentati de nimeni. Mai mult, consumatorii fac blat cu creditorii si incarca nota de plata. Ordinea este pastrata de forte de ordine si represiune comandate de reprezentantii consumatorilor si creditorilor.

  4. emil 02 Feb 2015
    Răspunde

    Intre 29 ianuarie si 1 februarie am fost la Atena.Am luat taxiul de la aeroport pana la hotel.Soferul de taxi nu a pornit aparatul de taxat,
    dar la hotel mi-a eliberat o facturacu suma de 40 euro.Cand am plecat,alta problema.Cursa pana la aeroport a facut 43 de euro,inregistrati pe aparat,dar pe chitanta a aparut suma de 55.Cica tarif de noapte!
    Concluziile le trageti voi !!!

Ce părere aveţi?